Context social

​



Conform Eurobarometrului privind tinerii europeni (Comisia Europeană, 2016)elevii şi tinerii români sunt mai degrabă dezinteresaţi de participarea la acţiunile comunitare, această concluzie a studiului venind în completarea rezultatelor Barometrului de opinie publică tineret (MTS, 2014)care arătau că încrederea tinerilor din România în instituţiile statului este tot mai scăzută, apărând fenomenul de „apatie faţă de viaţa politică”.

 

Studiul Adolescente vulnerabile şi supereroine. Drumul dificil către maturizare al fetelor din România (CPE, 2016) arăta că instituţiile publice sunt invizibile  pentru adolescenti, ei nu au încredere, nu cunosc sau confundă atribuţiile acestora şi serviciile oferite, nu ştiu cui să se adreseze pentru rezolvarea unei probleme şi nu îşi cunosc drepturile.

 

Câteva informaţii relevante în contextul proiectului se pot extrage din studiul IMAS - Atitudini civice şi implicarea tineretului în viaţa social-politică (2011) :

  • Tinerii îşi autoevaluează încrederea în instituţii ca fiind la un nivel minim. Este interesant de remarcat faptul că participanţii la cercetare operaţionalizează conceptul de cadru instituţional prin spital şi poliţie, (principalii agenţi care furnizează securitate socială).

  • Totuşi, un nivel mai ridicat al înţelegerii realităţii sociale, se pare că îi face pe tineri să observe că desfăşurarea acţiunii sociale are şi aspecte pozitive, care pot genera încredere în reprezentanţii diverselor instituţii. Astfel, există şi tineri care îşi amintesc că în momentele în care au avut nevoie de o intervenţie medicală, aceasta a fost realizată cu profesionalism, iar când au trecut frontiera, poliţia şi vama au acţionat în conformitate cu legea. Din păcate, încrederea în principalele instituţii politice – Parlament, Guvern şi partide – pare a lipsi complet în rândul tinerilor.

  • Ei nu se recunosc ca grup ţintă al niciunei politici menite să le faciliteze integrarea socială. De fapt, se pare că tinerii au internalizat ideea că în România instituţiile nu funcţionează în beneficiul cetăţeanului sau al societăţii. Sentimentul general este că sunt supuşi sfidării din partea funcţionarului care ar trebui să le furnizeze în mod profesionist diverse servicii.

  • Este remarcabil faptul că deşi observaţia interacţiunii de slabă calitate cu instituţiile statului este foarte frecvent întâlnită între respondenţi, ea nu pare a fi dezbătută cu prietenii sau cu membrii dintr-o organizaţie din care tânărul face parte. Aşadar, deşi există premisele obiective, mulţi tineri nu sunt preocupaţi să supravegheze buna guvernare sau chiar să o impună, dacă nu există.

167.jpg

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////